Login Form



Romanian (Romania)English (United Kingdom)

Cântăreaţa cheală - AccesArt 2014 / vineri 6 iunie / ora 18:00 / avanpremieră

Improvizaţia scenică – trecerea de la realitatea concretă la realitatea imaginară

Viaţa este în sine absurdă. Omul – şi chiar viaţa însăşi – este iraţional; nu există o relaţie necesară între cauză şi efect. La Eugène Ionesco, eroii sunt, de fapt, anti-eroi, iar limbajul, anti-limbaj. Anti-eroul contemporan îşi trăieşte din plin absurdul şi suferinţa condiţiei sale. Oamenii, „figuri non figurative”, sunt incapabili de comunicare. În spatele stereotipiilor verbale se ascunde golul. Şi dacă nu e nimic de spus, anti-eroii sfărâmă cuvântul în sunete dezarticulate, într-o înşiruire de silabe fără sens, în interjecţii, în afazii. Absurd e ceea ce e lipsit de sens, omul este pierdut, acţiunile lui devin lipsite de sens, absurde, inutile. Absurdul văzut ca mod de a reacţiona neaşteptat de deplasat, necorespunzător cu situaţia dată. Ionesco ne obligă să luăm lucrurile în serios, în tragic şi în acelaşi timp în râs.

Nimic nu se „aranjează” în piesele lui Ionesco. Replica, la Ionesco, rămâne de multe ori sus¬pendată, expresia e laconică. Smith-ii şi Martin-ii, cele două familii nu mai pot vorbi, deoarece nu mai pot gândi; şi nu mai pot gândi, fiindcă sunt impasibili, nu mai au pasiuni, nu mai ştiu să existe, pot “deveni” oricine, orice, întrucât, nefiind, ei nu sunt decât ceilalţi, lumea impersonalului, pot fi interpozabili. Mecanismul jocului studenţilor-actori are dinamica unui spectacol de păpuşi. Pentru mise en scène au fost necesare exerciţii de improvizaţie, şi anume pentru cunoaşterea partenerilor, pentru stabilirea situaţiilor (de unde vin?, în ce scop?, unde sunt?, cine?, încotro?, ce?), a schimbărilor de ritm (mers de la încet spre rapid, de la lejer la tensionat şi invers), a jocurilor, a pauzelor, a relaţiilor (ce spun?, ce e important?, cum e structura relaţiei?, cum se dezvoltă relaţia?); a personajelor (cum sunt?, ce sunt?, ce va fi?); interogaţiile “de ce?”, “pentru ce?” nu îşi au locul în teatrul ionescian: acesta are propria convenţie, aceea a lipsei unei cauzalităţi şi a unei culpabilităţi precise. Dialogul este jocul de schimbare a relaţiilor. alt
 
Distribuţia, studenţi şi absolvenţi ai Universităţii de Vest din Timişoara, Facultatea de Muzică, specializarea Artele Spectacolului, Actorie (lb. română): Mr. Smith – Scurtu Nicolae, an II; Mrs. Smith – Oana Bănuţă, an II; Mr. Martin – Roşu Adrian, an II; Mrs. Martin – Anastasia Suru, actriţă; Ceasul – Iovanovici Olivera şi Alex Olariu, an I; Pompierul – Alex Hîncu, an II.
Mişcare scenică: asist. univ. drd. Ecaterina Căpraru.
Colaj şi regie artistică: conf. univ. dr. Sütö-Udvari András.